Intalnire intre fani si povesti de la concerte

        Am asteptat asa de mult pentru a va povesti din mai multe motive. Unul din ele este ca am vrut sa asteptam pana ce toti fanii nostri care au fost pe la concertele lui Per sa se intoarca si sa aranjam o intalnire intre noi sa va spunem cum a fost. Si am facut asta, si iata ce am aflat. Per a fost minunat, formatia a fost minunata si fanii au fost incantati sa  ii cunoasca in sedintele de meet& greet de dupa concerte. Sunt povesti minunate, dar va vom prezenta doar doua dintre ele, sperand ca vor mai urma si altele. Si aici la butonul de Gallery din meniul din stanga puteti vedea pozele de la intalnirile noastre, curand vom uploadata si vechile poze, dar intre timp vizionare placuta.

PRAGA

Ei bine, la inceput a fost un plan nebunesc de a merge la unul din concertele lui Per, un vis, dar mai tarziu multumita sotului meu (Elena) am reusit sa merg la Praga la concertul de acolo impreuna cu Maria. A fost o calatorie de neuitat. Concertul a fost intr-o joi seara, asa ca noi am ajuns miercuri si am avut destul timp sa vizitam orasul si sa facem poze. Dupa o plimbare in dimineata de joi, am decis sa mergem sa vedem unde este  Lucerna Hall  si cu harta noastra am inceput sa intrebam lumea si am ajuns acolo la ora 12. Concertul era la 8 seara si aveam destul timp de pierdut intre aceste ore. Ce sa fi facut?

Lucerna Hall este un complex de magazine si cinematografe si binenteles am stat jos si am comandat niste capuccino. Apoi am observat autobuzul cu echipamentul de concerti si echipa de scena. Si acolo am intalnit un fan slovac cu care am inceput sa vorbim. A inceput ploaia si am decis sa mai stam un pic inauntrul complexului. Am mancat si am cunoscut-o de asemenea pe Sandra, un fan german, care fusese deja la 87 de concerte pana atunci, asa ca aveam destule intrebari pentru ea. A fost foarte placut sa intalnesc oamenii acestia, si ora 6 batea la usa. Apoi a aparut  Christoffer la Lucerna, separat de formatie, si am primit autograful lui pe unul din single-urile pe care le-am luat cu mine. Apoi am asteptat ca si paparazzi sa prindem cele mai bune momente cand formatia ajungea si chiar asta am facut. Dupa ce a aparut formatia (sunt toti niste oameni foarte inalti) Per a ajuns intr-un mercedes si i-am facut si cateva poze si lui. Inca mi se pare ireal, pentru ca sunt obisnuita sa vad pozele astea pe net si nu mi-am inchipuit niciodata ca o sa fiu asa de aproape de el. A inceput proba de sunet si puteam auzi She doesn’t live here anymore printre usile inchise desi era la 3 etaje sub noi. Multimea incepuse sa se mareasca si sa impinga tare. Chiar i-am spus Mariei sa fie atenta cand intra fiindca or sa impinga si mai tare. I-au ramas vanatai pe mana dupa intrare. Am alergat ca niciodata in viata mea, si am sta un pic in dreapta scenei. Nu am vrut sa imi cumpar ceva cadouri inainte de a incepe spectacolul. Era o sala mare si frumoasa si chiar am fotografiat sa vad cati oameni au fost prezenti, cred ca peste 1000 de fani... Martinique a intrat pe scena si a cantat cateva melodii frumoase, mi-au placut 2 dintre ele si chiar a facut un solo la chitara impresionant. Speram sa nu lesin inainte de show. Eram foarte agitata. In sfarsit a intrat formatia pe melodia de la Sound of Music si au inceput sa cante Dressed for Success. Multimea facea sa se cutremure podeaua sarind si tipand. Am strigat si eu “I love you Peeeeer” si “Sexy Per”  in timpul concertului. Era intradevar o petrecere la mine in cap. Noi (eu si Maria) cantam impreuna cu formatia si chiar ne-am privit in ochi cu fiecare membru a formatiei si chiar ne-a pozat Magnus special pentru aparatele noastre. Per a multumit randului din fata de 2 ori in timpul show-ului si ne-am simtit foarte fericite. Listen to your heart a avut o versiune speciala; Christoffer i-a dat o nota personala.  Doesn’t Make Sense a fost foarte buna terminandu-se cu un solo la chitara a lui  Chris. Pentru o seara am fost una cu melodiile cu formatia si cu Per. Nu stiu ce altceva as putea fi, decat FAN. Si poti vedea ca Per traieste pentru scena, pentru muzica pe care o creaza. Stepping Stone a fost foarte foarte frumoasa, pur rock pentru mine. Sper ca Per sa faca muzica pentru tot restul vietii. Sunt fan din 1991 si cred ca si copiii mei vor fi. Le place la nebunie muzica lui Per si Marie. O cer ei. Si cred ca Per ar trebui sa isi primeasca mai multa publicitate pentru ca o merita. La final Queen of Rain a fost cantata si ne-au spus la revedere. Chiar nu credeam ca s-a terminat, a fost prea scurt pentru mine. Nu regret nici o clipa ca am fost acolo. Da, a fost greu sa fiu departe de familia mea si in special de copiii, dar cred ca toti ar trebui sa mergeti la cel putin un concert. Merita. Cum s-a terminat concertul ne-am repezit sa ne cumparam din produsele promotionale si mai tarziu ne-am intalnit cu fani nostri romani care au fost si ei acolo. Si apoi am cunoscut fani rusi, cehi si cu totii l-am asteptat pe Per sa apara la Meet& Greet. Chris si Magnus au fost si ei acolo, am vorbit o perioada, l-am vazut si pe Pelle pe care l-am intrebat a cui a fost ideea cu geamantanul de pe melodia din Tourism. Mi-a raspuns ca a fost chiar a lui, am vorbit despre formatia lui care se numeste Moosters . Am aranjat un interviu cu Chris si Magnus la hotelul lor a doua zi. Si apoi Per a sosit si a inceput sa semneze cd-uri si tricouri, am vorbit un pic cu el. M=a intrebat cum mi s-a parut concertul, daca mi-a placut, daca nu era prea tare? I-am raspuns ca normal ca mi-a placut, dar ca nu era prea tare, chiar Helena mi s-a parut ca se auzea destul de slab. Apoi m-a intrebat unde am stat, in fata nu? Si i-am raspuns ca da, normal ca ne-am simtit super ca ne-a remarcat acolo. Ne facusem niste tricour speciale cu inscriptia Romanian Roxette Fan-club  si l-am rugat pe Per sa vina aici, ca noi toti il asteptam. El mi-a raspuns ca sa vada, ca stie cum il asteptam,.... sa mai vedem.  Cel responsabil cu securitatea nu ne-a lasat sa facem poze. Dupa ce aproape toti si-au vazut semnate cd-urile am stat iar la coada si de data aceasta l-am rugat frumos frumos sa pot sa fac o poza cu el. Maria mi-a facut poza; era asa de aproape de fata mea, puteam sa ii simt parfumul (care mirosea superb). Asa si Gabriel erau acolo. Ce noapte. Am parasit Lucerna dar nu ne-am lasat ci am mai tras o runda de poze. Chiar mi-am vazut figura intr-unul din videourile postate de Per pe  YouTube, cand a parasit Lucerna Hall. A fost un vis devenit realitate. Nu am putut dormi toata noaptea, a fost magnific. A doua zi am fost sa le luam lui Chris si Magnus un interviu despre care va voi povesti in alt articol ( asteptam secventele video de la prietenul nostru Slovak, Tono, dar nu mai dam de el). Voi mai astepta inca o saptamana, daca nu , va voi povesti eu cum au decurs cele aproape doua ore cat am  stat de vorba cu ei. A fost minunat. Toate pozele mele le puteti gasi la acest  LINK . Iata deci povestea mea,....iar acuma pentru povestea din Gent vi-o prezint pe Andreea.

 

 

GENT

 

S-a intamplat ca intr-o sambata dupa-masa sa primesc o propunere de la un bun prieten si fan Roxette, sa mergem sa il vedem pe Per in concert, in Gent, pe 2 mai. Nu am stat prea mult pe ganduri... in fond, sunt 20 de ani de cand imi doresc sa merg la un concert Roxette. Ideea de a-l vedea live pe Per, solo, ma multumea nespus, chiar si in conditiile astea si stiam suficient de putine lucruri despre Gent, incat sa imi doresc sa ajung acolo.

S-a dovedit o alegere mai mult decat inspirata: un week-end prelungit in Belgia (Traiasca 1 Mai Muncitoresc!) si... o intalnire cu pasiunea mea din copilarie! A fost o noapte cu foarte multe batai ale inimii pe minut, cu emotii mai cumplite ca la cel mai greu examen, cu voci ragusite din partea noastra, a fanilor, cu dureri in palme, cu multe zambete si fete fericite, cu tricouri ude, cateva lacrimi si cu multa bere belgiana dupa! Proost!

Concertul a fost dintre cele mai intime (singurul oare?) din tot turneul – 280 de suflete care respirau Per Gessle and The Heavy Metal Kids, intr-o sala micsoarata special pentru ei. M-am simtit ca la un eveniment special aranjat doar pentru prieteni si fani din toate colturile lumii. Nici macar barele care desparteau publicul de scena nu erau acolo unde le vazusem mereu in celelalte inregistrari din concerte. Sunetul a fost impecabil. Vocea lui Per – asa cum o auzisem la casetofon si apoi la CD-player si mai recent la MP3 in toti acesti ani cat m-au pregatit pentru intalnirea cu „the real thing”. Uneori publicul canta si tipa suficient de tare incat parea ca Per e doar un solist dintr-un cor.

Cu „Dressed for success”, o melodie asa de Marie, Per a facut, de la inceput, in asa fel incat sa nu ii simtim lipsa lui Roxette. Spiritele s-au potolit si au fost imblanzite cu „I Have a Party In My Head”, Per aproape soptind clar si melodios si ceilalti inganand „laaaa-la-laaa-la-la-la-la”. „Opportunity Nox” a fost o mare surpriza pentru mine. Niciodata nu a fost preferata mea; clasamentul meu a fost insa usor modificat acum – a avut mai multa forta chiar decat “Joyride”. “She Doesn’t Live Here Anymore” a ramas in continuare acolo sus – Fantastica!

“Listen To Your Heart”, una din top 3-ul meu din acea seara, a fost sfasietoare. Chitara lui Christoffer si vocea lui Per au transformat-o, i-au oferit o alta profunzime decat cantata de Marie – iubesc varianta lui!

Momentul culminant a fost pentru mine “Doesn’t Make Sense”. Helena a stralucit (intreaga seara doar asta a facut!) si impreuna cu Christoffer si Magnus ne-au oferit sfarsitul care ii lipsea albumului Party Crasher. Realmente am ramas fara grai, facand loc crescendoului – o operat de arta, o frumusete!

Aproape sa nu imi creada urechile cand aud acordurile de la “Hey Mr. DJ”…insa faptul ca Helena se indrepta timid, surazand cum numai ea stie sa o faca, catre mijlocul scenei, langa Per, m-a linistit. Auzeam pentru prima oara live in turneu melodia. De ce oare asa tarziu?! Impecabila!

Sincer, nu inteleg rolul bis-urilor – se stie ca vor reveni pe scena, se stie ca publicul frenetic ii va rechema… totul a fost un pretext pentru a creste tensiunea si asteptarile. Ce a urmat a fost…o NEBUNIE. Falsetto-ul binecunoscut din “C’mon” – in fond “it’s Saturday nite c’mon, I’m lookin’for the lite c’mon” – si ritmul au fost dementiale.

Per s-a intrecut pe el! “Steppin’ Stone” a fost alegerea perfecta pentru un cover. Oare ce alte bunatati mai are pregatite? Publicul canta si dansa frenetic – da, era tto Per Gessle! “Queeen of Rain” nu a facut decat sa ma intristeze ca totul avea sa se termine.

          Dar nu inainte ca Per si The Heavy Metal Kids sa spuna “Ne vedem mai tarziu!”. Si asa a fost! In hol de la sala Handelsbeurs, din Gent, printre mese si fani care stateau la un pahar si la taclale , “barbatul din Roxette” si-a facut aparitia. Totul era foarte bine organizat si relaxat, si Per a fost destul de dragut asa ca toti am putut sa stam de vorba cu el si sa ne semneze cd-urile. Nu cred ca a plecat careva nemultumit de la concert. Locatia s-a dovedit a fi perfecta pentru asa concert si asa intalnire.

            Si binenteles, nu am ratat ocazia sa ii multumesc D-lui G. pentru un concert fantastic si sa ii reamintesc de fanii romani care il astepata. Tot ce ne mai trebuie acuma este rabdare. :P

         

Cu sau fara Marie, concertul a fost extraordinar si am simtit ca si audienta simtea acelasi lucru si se vedea si pe scena. The Heavy Metal Kids au fost pur si simplu geniali si versiunile lui Per au fost PERFECTE!

            Va multumesc lui Helena, Christoffer, Magnus, Pelle, Clarence si Per!

 

adore

 

multumiri speciale lui Adi, Cristina and Andrei

 

PS: Martinique a cantat foarte bine in desciderea concertului, si el a fost un tip super!

 

 

 

Comments

pentru cei care folosesc

pentru cei care folosesc internet explorer , acuma se vede tot articolul, scuze pentru defectiunea tehnica intalnita