Interviu cu Roxette - 1991

Rep: Suntem aici cu Gun Marie Fredriksson, 167cm, si … 184cm cred…

Per: De ce nu spui in kg?

Rep: Per Håkan Gessle… Ati fost putin pe scena acum, asa e?

Per: Da, asa este. 

Rep: Vedeti aceste concert ca pe un eveniment important care are loc la Globen, vreau sa spun ca o alergare pe o distanta de 1000m sau ca un meci de fotbal seara… care a fost cel mai bun pe teren in aceasta seara?

Per: Publicul.

Marie: Pot spune ca Per a fost cel mai bun din aceasta seara, am alergat si l-am lovit, a fost ca un meci de box, cred ca si-a muscat limba putin, probabil ca va avea o gura atata de mare in urma acestui lucru! (rade) Deci cred ca el a fost cel mai bun…

Per: Asa ai facut? Cand am intalnit publicul in cadrul acestui turneu, am zis ca este unul minunat, in toata lumea, acum in Stockholm, este ca o poveste, este chiar usor sa stai pe scena cand publicul iti este asa de aproape, este ca si cum te-ar tine pe brate.

Rep: Se intampla ceva special?

Per: Jonas cred, el face multe lucruri. Astazi s-a descurcat chiar foarte bine la melodia Listen to Your Heart.

Rep: Se pare ca trebuie sa va antrenati fizic pentru a va putea descurca pe scena. Thomas Ledin s-a antrenat si o va face din nou pentru a se pregati pentru turneul din toamna. Cum e in cazul vostru?

Marie: Bine, pentru mine a fost asa: sa ma antrenez intreaga luna august si sa reper sau... si m-am imbolnavit in schimb!

Per: Te-ai imbolnavit din cauza asta?

Marie: Se poate spune. Am inceput cu penicilina si nu era bine sa faci antrenamente in aceasta situatie, adevarul este ca nu m-am antrenat asa de mult, deci primele spectacole au fost cele mai dificile din viata mea. Pe de alta parte, corpul se obisnuieste cu miscarea, asa ca trebuie sa-l antrenezi aproape o ora sau 50 de minute cam in fiecare zi, este suficient. Poate ca tu ar trebui sa mergi la carciuma in schimb, e mult mai bine (rade).

Rep: Tu, Per?

Per: Bine, nu am timp de carciumi in timpul verii...

Marie: Doar o data!

Per: Am fost de multe ori acolo!

Marie: Da?

Per: Marie vorbea despre antrenament zilnic. Vreau sa spun ca am avut o promovare acum cateva saptamani si aveam o conditie fizica mai buna decat acum. Pot spune ca turneul in sine a fost un fel de antrenament.

Rep: Deci tu trebuie sa fi fost intr-o forma perfecta ultimele 11 luni.

Per: Da, si o sa fim chiar perfecti in septembrie cand terminam turneul.

Rep: Cat aranjament este pe scena, cine incotro ar trebui sa alerge? Sau cine ce sa spuna? Sau de exemplu tu, Marie, cand ar trebui sa imbratisezi pe cineva?

Marie: Exista multe improvizari in acest caz, m-am saturat de asta, de marile cosuri cu flori, ar fi frumos sa schimbe ceva de la seara la seara, bine, unele lucruri sunt bune doar ca sa dea bine in lumina reflectoarelor, dar orice se poate intampla de fiecare data.

Per: Bine, avem multe lucruri, noi doar trebuie sa alergam printre ele, am incercat sa schimbam ceva anul trecut...

Marie: Si trebuie sa caram dupa noi acele trepte peste tot si sa urcam pe ele... Oricum, noi am crescut cu un alt gen de muzica, si acesta nu este reprezentat de aceasta muzica de dans de astazi. No suntem obisnuiti cu Beatles si Rolling Stones si anii '60.

Rep: Ce roluri exista in Roxette, pe scena si in spatele acesteia?

Per: Cred ca am decis rolurile destul de bine. Si este mare diferenta intre "pe scena" si in spatele ei. Pentru scena ma machiaza. (rade) Pe scena, Marie este intotdeauna cea care conduce in Roxette, la cel mai mare nivel, in timp ce eu sunt mai mult pentru studio, scriu, compun. Imi amintesc cand eram in primul nostru turneu in Suedia in '86, stiu ca am stat o zi intreaga sa facem aranjamente, era primul nostru turneu impreuna, eu veneam de la Gyllene Tider, cu un anumit stil, Marie era obisnuita cu cariera solo... Era intr-adevar o competitie interna intre noi pe scena, eu mereu incercam sa fiu in fata, ea incerca acelasi lucru... Dar astazi nu mai e acelasi lucru. Am facut cativa pasi inapoi pentru ca Marie se descurca mult mai bine. S-a putut adapta la acest lucru mult mai bine decat mine. Astazi este mult mai interesant sa o privesti pe Marie care face lucrurile foarte bine, canta perfect melodiile mele... Ea face ceea ce eu ar trebui sa fac, de fapt.

Marie: Bine, acum eu sunt cea care iese in fata mai mult si canta, iar tu ar trebui sa fii putin mai in spate! (rade)

Per: Este o balanta buna, cred. Imi amintesc ca eram foarte emotionati in acel turneu, nici unul nu stia unde sa stea, trebuia sa decidem si cine unde sa stea.

Rep: Acum Roxette este una din cele mai mari trupe din lume. Este adevarat ca voi inca mai continuati sa luati decizii pe cont propriu? Alte formatii au un fel de consilier si asa mai departe.

Marie: Bine, lucram cu EMI de foarte multi ani, ei au grij de turneele noastre, de venituri, este ca atunci cand eu lucram cu propia casa de discuri, bine, nu chiar, dar e ceva. Si toti ne stiu pozitia, stiu ce gandim. Ar fi ciudat ca cineva sa vina azi la mine si sa spuna: ar trebui sa te imbraci cu asta si... bine, ar suna ciudat, am 33 de ani si pot in sfarsit sa decid ce vreau, cred. Si cum sa arat pe scena.

Rep: Nu aveti stilist, asta ar fi foarte important in ziua de azi.

Marie: Dar asta se poate invata din propria experienta, am invatat multe din turneul de anul trecut. Si in plus, ar fi foarte greu sa te misti de colo-colo printre 5 milioane de persoane care sa te intrebe mereu: pot sa te ajut sa mananci? Unii artisti au acesti oameni cu ei, dar pentru mine ar fi un cosmar!

Per: Cred ca ar trebui sa tii cont doar de sfaturile pe care le vrei de la o persoana, nu de la orice idiot. Cred ca avem tot ce ne trebuie, atata timp cat lucram intr-o echipa frumoasa, oameni care ajuta grupul Roxette, avem o echipa buna care ne ajuta in turneu, avem o companie de discuri puternica, o conducere capabila. Toti cei din jurul nostru vad ceea ce trebuie, avem intalniri destul de des. Nu sunt acel gen de oameni care sa ne spuna sa facem un lucru daca noi nu vrem sa facem acel lucru. Iti amintesti, Marie, cand eram in Berlin in Germania si toti acei jurnalisti nebuni de parca veneau de la spital...

Marie: Da, unii incercau sa ne ia in camera de machiaj, sa ne dea cu pudra cu pensula pe fata... oh, nu, ia-o de aici acum!!

Per: Bine, ar trebui sa simti intr-un fel ce vrea o persoana si ce nu, pentru ca nu este greu de vazut, de fapt.

Rep: Dar, Per, tu esti innebunit dupa clasamente, ai intrat in multe liste...te poti mentine pe acele pozitii in clasamentele din lumea intreaga?

Per: Nu, nu pot face asta in sensul ca...

Marie: Nu poti, chiar nu poti??

Per: (rade) Bine, nu sunt gata cu faxul, stii... Melodiile noastre sunt pe pozitii diferite in diferite clasamente din diferite tari.

Marie: Da, nu poti spune unde esti pe lista.

Rep: Multe albume au fost pe locul 1.

Per: Da, asa se pare. Am o firma care are grija de toate discurile mele, ei le aranjeaza. Si cred ca melodiile sunt chiar bune.

Rep: Esti ordonat in toate, cred.

Marie: El doar merge in vizita si rascoleste toate discurile!! (rade)

Per: Nuuu, nu trebuie sa faci asta! E interzis!

Rep: Prima data cand ati fost impreuna intr-un clasament suedez a fost in '86 cu Neverending Love. Pe atunci Roxette a inceput ca un hobby! Cum ati ajuns la concluzia ca voi doi impreuna ar putea fi o idee buna?

Marie: Asa s-a intamplat. Eram foarte buni prieteni, discutam mult, am vrut sa facem ceva in engleza, doar sa incercam.

Per: Dar am facut si ceva in suedeza mai devreme, cand Gyllene Tider era in turneu si tu ai venit si am colaborat. Si de asemenea la albumele mele solo. A fost un drum lung pana am avut ideea sa lucram ca grup.

Marie: Da, si am vrut sa incercam ceva in engleza, sa vedem ce impact va avea asupra publicului, de aceea nu am vrut poza cu noi pe coperta single-ului Neverending Love, am vrut sa vedem reactia publicului mai intai. Si a fost minunat.

Rep: Pe viitor, cat de mare va deveni Roxette?

Per: Nu cred ca Roxette este ceva care va disparea peste noapte, vor aparea din ce in ce mai multe albume.