Roxette la Jacobs Stege - 1988

(Dangerous

(Listen to Your Heart)

(ne pare rau, o parte din interviu lipseste pe Youtube) 

Marie: Asta a fost acum mult timp.

Rep: Da, mi-ai povestit cand ai venit acolo, iar eu am spus ca nu am timp de tine. (Marie rade)

Marie: Simt ca sunt asa de mica; nu ma simt ca o super vedeta.

Rep: Astazi ai venit aici cu Per. In prezent esti pe locul 1 in Suedia la categoria Cea mai buna artista

Marie: Tu ai zis!

Rep: Da, dar exista un premiu pe care l-ai obtinut.

Marie: Da, asa este.

Rep: Acum sunteti formatia numarul unu din tara. Sa ciocnim o cupa de sampanie pentru asta! Cand sunteti voi, Marie Fredriksson si Per Gessle, sunteti niste suedezi autentici. Tu, Marie, cu vocea ta “ranita” si cu baladele tale care vorbesc despre mare, iar tu, Per, cu baladele tale haioase si ironice. Exista si un strop de tristete in ele. Dar sub numele de Roxette, nu pareti a fi suedezi deloc, dupa parerea mea. Puternici si cu mult succes.

Per: Da?

Rep: Nu-i asa?

Per: Bine, ideea de baza in Roxette a fost sa incercam sa iesim din tara. Este un vis pe care l-am avut de cand am inceput sa facem muzica. Este ca atunci cand joci fotbal, vrei sa devii profesionist. Dar noi speram! Incercam sa dezvoltam sunetul astfel incat sa aiba ceva international in el. 

Rep: Stiu ca atunci cand ati inceput cu Roxette, va gandeati sa fiti cunoscuti in intreaga lume, in schimb in Suedia nimeni nu trebuia sa stie cine sunteti, corect?

Marie: Exact dupa ce am lansat “Den sjunde vågen” am simtit ca vrem sa facem altceva, sa iesim din tiparul suedez. Cu Roxette am descoperit ca cu cat dai mai mult de la tine, cu atat iese mai bine. Am inceput cu acele haine ciudate, dar astazi purtam haine mai normale, cred eu. (rad) 

Rep: Astazi ar trebui sa existe ceva in muzica voastra.

Marie: Poate ca este vorba despre traditia suedeza. 

Per: Sau despre muzica populara suedeza care exista pe undeva in muzica noastra. Nu in sensul ca scriem muzica populara, ci in sensul ca muzica noastra suna exact ca acea muzica ce se aude peste tot in Scandinavia.

Rep: Voi apartineti generatiei anilor ‘50, amandoi aveti 30 de ani acum.

Per: 29! (rad)  

Rep: Dar si tu apartii anilor ‘50. Voi va aflati undeva la mijloc, intre schimbarile care se produc in muzica, pe de o parte, si muzica veche pe de alta parte. De care dintre cele doua parti va simtiti mai apropiati?

Per: Este oribil, cred eu. 

Marie: Bine, nu ar trebui sa gandesti asa. Cred ca eu ma aseman mai mult cu Beatles si cu muzica anilor ‘60, chiar si cea a anilor '70 de fapt.

Rep: Si acum vreti sa patrundeti pe scena internationala. De ce vreti sa deveniti cunoscuti in intreaga lume?

Marie: Dupa cum a spus si Per mai devreme, este un vis pe care l-am avut si incercam sa muncim din greu pentru a-l duce la bun sfarsit. vom vedea ce se va intampla pentru ca nu merge chiar asa: faci un album solo aici si gata.

Per: Cam asa este aici: se scrie mult in ziare atunci cand o formatie sau un artist suedez reuseste pe scena internationala. Dar daca am fi venit din Anglia, ar fi fost ceva firesc sa reusesti in afara Angliei, esti de acord? Cand vine vorba de ceva suedez, mai ai de-a face si cu acea mentalitate suedeza de a nu iesi din tara! 

Rep: Nu v-ati gandit sa deveniti celebri prin intermediul Festivalului de Muzica? 

Marie: Nu chiar.

Rep: De ce nu?

Marie: Nu am avut niciodata de-a face cu asta. Dar desigur ca este frumos sa vezi la televizor, dar...

Rep: Dar scrieti melodii pentru acest festival.

Per: Este altceva fata de atunci cand scrii pentru tine. 

Marie: Dar si ei sunt vedete, nu? 

Rep: In schimb voi sunteti sponsorizati de companii cu mult capital, luate din carti. 

Per si Marie: Nu!! (rad)

Per: Unde sunt?

Rep: Cat de departe v-ati gandit sa mergeti cu acesti sponsori? 

Marie: Daca ar fi sa estimez inainte de a merge in turneu, pentru ca vom merge curand in turneu, cred ca avem nevoie de sponsorizare din partea anumitor companii. Nu trebuie sa aiba nimic de-a face cu creativitatea. Trebuie sa stii sa stabilesti niste limite. Dar daca avem un turneu, acel turneu este foarte scump si ne bucuram sa avem niste sponsori. 

Per: Este ceva pozitiv pentru public, daca merge asa cum credem noi ca ar trebui sa mearga. Ni se spune uneori sa spunem numele a catorva sponsori pe scena, dar eu cred ca este mai bine ca numele lor sa fie scrise pe un afis sau ceva. Cred ca functioneaza cel mai bine. 

Rep: Acum aveti 30 de ani, tu ai 29. Fiecare are viata lui, dar lucrati impreuna. V-ati gandit sa va intemeiati o familie, sa aveti copii? 

Marie: Cred ca este greu sa raspunzi la intrebarea asta cand lucrezi asa de mult si te concentrezi doar pe ceea ce faci. Bineinteles ca iti doresti copii. Dar este greu sa ai copii si sa lucrezi in acelasi timp. Am zis ca am timp sa ma gandesc pana implinesc 35 de ani. Per poate astepta pana la 56 de ani daca vrea. (toti rad)

Rep: Ce faceti acum, dupa ce v-ati schimbat de 15 ori culoarea parului?

Per: Stam cu tine pe canapea, nu? 

(toti rad)

Rep: Cred ca ar trebui sa cantati “The Look” acum. La ce se refera acest aspect (look)?   

Marie: Cred ca la sutienul meu. (arata catre el)

Rep: Asa este. Noroc!

Marie & Per: Noroc!

Rep: Succes!

Marie: Multumim.

Rep: Va rog, scena va apartine!

Marie & Per: Multumim.